Tamara Bidian
Proiect: EVS in Social Life
Perioada: 01.10.2011- 31.05.2012
Organizatie gazda: ANTGED-Antalya Gençlik ve Eğitim Derneği
Antalya, Turcia
Incep prin a preciza un lucru foarte important, zic eu, si anume ca proiectul acesta este deasupra asteptarilor mele anterioare. De ce cred eu ca este asa de important? Poate pentru că dezamagirea porneste exact de la momentul in care asteptarile noastre sunt de cele mai multe ori inselătoare. Eu am doar cuvinte de lauda si il recomand cu mare caldură tuturor acelora care vor sa priveasca viata prin sute de culori, mai bine zis prin ochii copiilor. Acest program isi desfasoara activitatea in incinta unei scoli destinate copiilor cu varste curpinse intre 8 si 11 ani. Este varsta la care copiii sunt cei mai activi si cei mai receptivi. Sunt niste copii deosebiti! Momentele petrecute impreuna sunt pline de cantec si poezie, iar cu ei parca in fiecare zi imi retraiesc copilaria.
Ce facem? Facem aproape de toate, intrucat programul prezinta flexibilitate. Eu m-am axat mai mult pe muzica, sport, limba engleza si handcrafts, iar ceea ce realizam aici depinde cel mai mult de masura implicarii noastre.
La noi fiecare zi este o zi speciala in care si noi la randul nostru invatam de la copii să fim veseli, mai buni si sa iertam. Sunt foarte fericita sa fiu aici si acum!
Momentul cel mai haios este momentul intalnirii cu copiii. Asa sa va imaginati ca imi tresalta inima de bucurie cand ii vad alergand spre mine si sarindu-mi in brate! Abia atunci sunt intr-adevar ‘cineva’. Ma imaginez uneori intr-un meci de rugbi in care eu sunt singura in echipa cu mingea la mine, iar toti ceilalti sunt pe mine.
Bianca Oprisan
Proiect: Foyer de l’Etudiant Catholique
Perioada: 01.09.2011- 20.08.2012
Organizatie gazda: ICE-Réseau Francophone
Strasbourg, Franta
Incep prin a preciza ca, in ciuda denumirii, proiectul n-are nicio legatura cu apartenenta religioasa a voluntarului. Este vorba despre o rezidenta universitara (un soi de camin particular, daca vreti) ce are in componenta o cafenea (Euro Student Cafe). Voluntarului EVS ii este data in grija aceasta cafenea unde seara trebuie sa organizeze diferite activiati (soirées) pentru a anima viata Foyer-ului. Aceste activitati includ de la dezbateri pe teme politice, istorice etc. pana la seri tematice (ex. „Soirée italienne”). Aceste activiati implica o comunicare permanenta cu studentii Foyer-ului, pentru a le identifica doleantele si preferintele. De asemenea, voluntarul poate organiza vizite la muzeu ori plimbari in natura (Muntii Vosgi sunt aproape).
In ceea ce ma priveste, acest stagiu se dovedeste a fi o experienta unica de a invata cum sa faci fata provocarilor ce decurg din munca intr-un mediu multi-national. Este un alt fel de educatie, inveti sa nu vezi neamtul ori coreanul de langa tine, ci omul, colegul tau si, mai apoi, prietenul tau. In plus, este o ocazie imensa de a-ti contura abilitatile conversationale, nemaimentionand cat de usor iti este de a invata sau perfectiona limbile straine, avand mereu langa tine de la francezi si italieni până la nigerieni a caror limba materna este engleza. Per total este o experienta unica pe care o recomand tuturor celor care au sansa de a fi un voluntar EVS.
Pentru mine, cel mai important lucru a fost ca nicio clipa nu m-am simtit „straina” aici. Nu m-am simtit ca est-europeanul care vine in Franta si fata de care toti au setul lor de prejudecati. Nu am fost etichetata dupa nationalitate, iar asta m-a ajutat sa ma simt ca acasa, acasa in Europa.
Bianca Bota
Proiect: Foyer de l’Etudiant Catholique
Perioada: 01.09.2011- 20.08.2012
Organizatie gazda: ICE-Réseau Francophone
Niederbronn-les-Bains, Franta
Centrul “Albert Schweitzer” a fost inaugurat in 1993 si inseamna concretizarea initiativei Volksbund-ului (organizatie germana fondata dupa primul razboi mondial cu scopul de a intretine mormintele soldatilor cazuti in timpul conflagratiei mondiale) de a transforma cimitirul militar dintr-un loc de jale intr-unul de cugetare si activitate educationala.
Munca voluntarului se desfasoara, in principal, in jurul grupurilor de scolari care viziteaza centrul si consta in prezentarea regurilor casei (curatienie, orar mese etc) si asigurarea ca acestea sunt respectate, serviciul de bucatarie, coordonarea workshop-urilor pe diverse teme istorice si culturale, prezentarea istoriei cimitirului si a salii de expozitii si relatarea istoriilor individuale. De asemenea, voluntarul implineste activitati zilnice ca si mersul la posta si la banca sau ajutatul la cumparaturi.
Personal, imi place ceea ce fac. Mi se potriveste foarte bine, deoarece ador istoria si munca cu adolescentii. In plus, imi place sa vorbesc in fata grupurilor. La centru nu are loc plictiseala si trebuie sa inveti sa te descurci in orice situatie. Trebuie sa fi pregatit, uneori, sa fii la dispozitie si 12 ore pe zi si in weekend. Personalul se imparte in cei care se ocupa de menaj si masa si cei de la “birou”. Seful este exigent, dar deschis si foarte glumet.
Limba de vorbire in centru este franceza, insa grupurile sunt in proportie de 90% din Germania. Asa ca este mai important sa stii germana decat franceza. Mai ales ca stagiul acopera cursuri de franceza saptamanale. Satul Niederbronn se afla pe o colina si este splendid. Cu trenul se poate ajunge intr-o ora la Strasbourg pentru weekend-urile libere in care vrei sa petreci sau sa faci cumparaturi.
Cel mai antrenant este sa indeplinesti toate activitatile propuse. Cand ajungi sa termini ceva, automat apare o cerinta noua. Pranzul poate fi un moment foarte haios cand ia parte si seful. Cel mai interesant este lucrul cu destinele individuale ale unora din soldatii ingropatii aici, cu documentele din perioada razboiului si postbelice recuperate de la familiile interesate de promovarea idei de pace. Probabil cel mai ciudat fapt este ca trebuie sa locuiesti vis-a-vis de cimitir.
Dana Solonean
Proiect: Power of Volunteers in Łodź!
Perioada: 01.09.2011- 30.05.2012
Organizatie gazda: Fundacja FERSO
Łodź, Polonia
As putea sa scriu ca fac parte dintr-un important centru, unde se intampla minunatii nemaiauzite dar, adevarul este ca, lucrez intr-o micuta biblioteca de cartier unde fac lucruri banale, in aparenta. Si, deoarece nu vreau sa se inteleaga ca imi regret sau disconsider “menirea” in Polonia, ma grabesc sa adaug ca e cea mai frumoasa experienta in dealul muncii intalnita pana acum. La modul concret, fac ceea ce nu credeam ca o sa fac vreodata: sunt un fel de profesoara. Adica, ajut copii (de la 2 ani la 18) sa descopere Romania, sa ne asculte muzica si sa ne vada dansurile, sa ne cunoasca traditiile; ii invat limba engleza (se pare ca limba romana nu e foarte populara), facem ursuleti din material, coloram, facem masti, invatam cantece, colinde (mai mult ma invata ei pe mine), ne jucam. Ceea ce m-a surprins intr-un mod atat de placut aici si, totodata, ceea ce face ca munca mea sa nu fie banala, e deschiderea unui spatiu atat de rigid in Romania- biblioteca, catre oameni. Elevii ies de la scoala si se opresc pe la biblioteca in drum spre casa, tinerii se intalnesc acolo si discuta (un spatiu cel putin mai calduros- daca nu e sa intram in detalii- decat betoanele din fata blocului cu care noi ne-am obisnuit), copiii mici au un mic loc amenajat cu jucarii si creioane si carti cu povesti, generatia 50+ au intalniri lunare in care discuta de la cum se aranjeaza in mod adecvat masa de Craciun, la carti si personaje favorite. E un loc viu!
Cel mai placut, si interesant, si antrenant, si haios, si ciudat aspect al EVS-usului meu sunt eu. Suna egocentric, si, poate si e, dar pentru mine, EVS inseamna o extraordinara ocazie de a petrece timp cu tine si de a te cunoaste. “Dezradacinat” putin, departe de toate lucrurile ce iti sunt familiare si care iti asigura confortul psihic (de la limba, la mancare, la oameni, si, bineinteles, prieteni si familie), totodata departe de toate preconceptiile si obiceiurile specifice culturii din care faci parte, eliberat in parte de presiunea sociala (nicio tanti Marioara-nici macar mentala, care sa traga cu ochiul de dupa perdele), inconjurat de oameni dragi, din culturi atat de diferite, unii chiar prieteni, dar, in acelasi timp, oameni care nu o sa inteleaga niciodata un banc cu ardeleni…te descoperi mai gol si mai adevarat. Si, ceea ce poti descoperi, poate fi placut, sau interesant, sau antrenant, sau haios, sau ciudat si lista poate continua... dar, in fond, nici nu conteaza atributele; conteaza doar ca ai parte de o cunoastere care, altfel, nu ti-ar fi posibila.
Rimona Afana
Proiect: Touching the future
Perioada: 09.09.2011 - 09.10.2011
Organizatie gazda: DeM | Experiential Training Center
Eskişehir, Turcia
Pentru o luna, in toamna acestui an, am fost in Eskişehir/Turcia, pentru a asista in organizarea unui festival international de arte plastice. Alaturi de tineri din 8 tari, am ajutat la pregatirea atelierelor, expozitiilor si concertelor, am cunoscut artisti plastici din diverse parti ale lumii, am organizat activitati interculturale. De asemenea, am urmat cursuri de turca, ne-am cufundat in peisajul local si in lumea interioara a colegilor - deveniti incet prieteni. Am calatorit impreuna, am intalnit noi oameni si m-am revazut cu vechi camarazi turci.
Turcia e locul unde mi-a ramas un coltisor din suflet acum 4 ani, cand am ajuns acolo prima oara – tot pentru un proiect european. De atunci am revenit in repetate randuri, coordonand diverse initiative internationale in sfera drepturilor omului, educatiei non formale si promovarii valorilor europene. E un taram de o diversitate si o magie care incanta, bulverseaza – din punct de vedere social, cultural, geografic. Atat oamenii din organizatia de trimitere, cat si cei din organizatia gazda m-au intampinat cu sprijin, entuziasm si prietenie. Pentru ca imi doresc sa revin in Turcia pentru un proiect de lunga durata, am ramas in stransa legatura cu CVCN (Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca) si cu DeM (Deneyimsel Eğitim Merkezi) pentru un posibil nou proiect.
De-a lungul oricarei sederi departe de universal obisnuit se ivesc situatii care testeaza limitele flexibilitatii, ale empatiei si ale autocunoasterii – un exercitiu bun, daca si procesam apoi lectiile. Serviciul European de Voluntariat, ca si alte actiuni ale programului european pentru tineret, aduce avantajul unei paradigme automodelate, reflexive de invatare: absorbi ce, cum si cat vrei/poti. Ai autonomia sa alegi calitatea si cantitatea a ceea ce inveti din experienta, avand in plus sansa de a descoperi informatia atat ca si continut, cat si ca relatie. Desi, beneinteles, exista o dimensiune structurata a programului, in esenta oferi si iei ceea ce decizi. Asa ca poate fi o poveste irelevanta…ori ceva care iti redeseneaza mintea si sufletul. Retrospectiv, aceast scurt nou capitol mi-a intarit fascinatia pentru oameni – pentru minunata si incurcata masinarie din interiorul lor. M-a adus mai aproape de mine insami si parca a tesut o franghie care innoada trecutul si prezentul de viitor: visul revenirii curand “acasa”, in Turcia.
Vlad Sauca
Proiect: Steping Stone
Perioada: 04.07.2011 - 30.08.2011
Organizatie gazda: Rota Jovem
Cascais, Portugalia
Ola! Ma numesc Sauca Vlad si sunt student la facultatea de Geografie la UBB Cluj. Tot timpul faceam cam aceleasi lucruri, parca traiam dupa un anumit tipar, de multe ori am simtit greutatea rutinei zilnice, dar toate astea pana am auzit de programul de voluntariat SEV si am stiut ca e timpul pentru o schimbare in viata mea. Desi stagiul meu a fost scurt (o luna si jumatate) a fost foarte important pentru mine: am invatat multe lucruri interesante, am inteles niste teme de interes european, m-am distrat la maxim, am intalnit o multime de oameni minunati cu care am legat prietenii, mi-am petrecut mult timp pe plaja la ocean, uneori simteam ca sunt in paradis. Oamenii te intampinau cu caldura, toti pareau fericiti si pozitivi, imi parea prea frumos sa fie adevarat, si totusi mi s-a intamplat. La inceput mi-a fost teama sa accept provocarea, ma gandeam ca imi va fi dor de casa, de prieteni, dar cand am ajuns acolo am uitat de toate si m-am bucurat de fiecare clipa si in plus mi-am facut o multime de prieteni, ceea ce a corespuns si scopului meu de a socializa mai mult.
Recomand cu caldura tuturor sa experimenteze o astfel de experienta pentru ca merita din toate punctele de vedere: te distrezi din plin, vizitezi o alta tara, ai posibilitatea de a invata o noua limba, iti faci o multime de prieteni si nu in ultimul rand te transformi tu insuti intr-un om mai bun si mai atent la ceilalti. Asa ca nu ezitati si aplicati pentru proiectele care vi se par interesante. Succes!
Rares Rotaru
Proiect: Keck
Perioada: 28.04.2011 - 27.11.2011
Organizatie gazda: KECK – Kinderfreunde Salzburg
Salzburg, Austria
Experienta mea in Kinderfreunde Salzburg, o pot descrie ca si cea mai interesanta si surprinzatoare dintre experientele de voluntariat. Principala mea activitate era sa ma joc sau sa gatesc impreuna cu copii. Locurile de joaca, erau in principal parcurile din Salzburg. Incepeam dupa amiaza la organizatie, selectam jucariile pe care sa le luam cu noi si le puneam in SPIELBUS (autobuzul jocului). Copiii, zambeau de fiecare data cand vedeau autobuzul, deoarece e pictat si colorat, era plin cu jucarii, iar noi, echipa KECK, ne jucam cu ei. Cred ca orice copil isi doreste sa se joace cu adultii, in special daca adultii sunt pregatiti sa se distreze si sa uite pe moment ca sunt adulti. Jocul ca si forma de recreere si invatare, jocul apropie un adult de un copil. Cat despre partea personala, aveam destul timp liber sa pot sa vizitez si sa explorez, sa imi creez propria mea experienta si imagine despre Austria. Fara indoiala, timpul petrecut ca si voluntar SEV este unul de neuitat, e o lume noua care se deschide, e un timp pe care il folosesti cum trebuie.
Anca Livia Chira
Proiect: Bunkr - Variety of Languages and Cultures
Perioada: 01.05.2011-01.05.2012
Organizatie gazda: Bunkr, o.s.
Třinec, Cehia
Ahoj!!!! Sunt membra a familiei Bunkr de 2 luni de zile, dar pot spune ca ma simt ca acasa de mai bine de 1 luna! Titlul proiectului e chiar potrivit, pentru ca nu am intalnit numai o noua cultura aici - evident, cultura ceha - dar am cunoscut si alti voluntari din Brazilia, Germania si Franta (colegi in acelasi proiect). Chiar daca suntem destul de diferiti unii de altii, reusim sa supravietuim fara victime, de nicio parte! Dupa cum spuneam, mi-am inceput stagiul cu 2 luni in urma, dar deja ma gandesc ca mai am doar 10 luni la dispozitie! Sunt voluntar intr-o organizatie pentru tineri cu varste cuprinse intre 13-20 de ani, cu preponderenta de etnie rroma. Ceea ce le oferim noi este un loc unde ei sa se simta in siguranta, unde pot gasi informatii si sfaturi care sa ii ajute in viata de zi cu zi, si bineinteles jocuri si activitati amuzante, pentru ca sunt in primul rand copii! Rolul meu exact in organizatie e sa ma ocup de partea cu activitatile si jocurile, avand in vedere faptul ca nu sunt vorbitoare de limba ceha (inca), comunicarea cu ei e mai greoaie, dar consilierea le revine lucratorilor sociali. Pe langa faptul ca le oferim tinerilor posibilitatea de a veni la unul din cluburi (Trinec, Bohumin sau Jablunkov), street-work-ul presupune deplasarea noastra in spatiile lor de joaca, adica, de 2-3 ori pe saptamana, un lucrator si un voluntar merg la terenurile lor de joaca. Desi pana acum cea mai mare provocare pentru mine este limba ceha, sper ca voi reusi sa o stapanesc destul de bine, deoarece, din pacate, nu foarte multi tineri vorbesc engleza aici, si bariera de limba este considerabila, din pacate! EVS-ul este cu adevarat o oportunitate si recomand ca nimeni sa nu o rateze, e posibilitatea sa ajuti in timp ce esti ajutat, sa descoperi o sumedenie de lucruri, despre tine si despre ce exista in jurul tau, locuri si nu in ultimul rand, sa legi prietenii! Am mai spus-o si o repet, noi voluntarii suntem o specie aparte! Deja am o groaza de amintiri si cunostinte adunate in cutiuta mintii!

Monica Hrinca
Proiect: Kinder und jungentpad. Einrichtung der Stadt Koln (Kids)
Perioada: 03.10.2010-03.10.2011
Organizatie gazda: Kölner Freiwilligen Agentur
Köln, Germania
Experienta mea EVS, e greu de prezentat in cuvinte. Desi nu sunt aici doar de doua luni, s-au intamplat asa de multe. Proiectul in care lucrez eu se desfasoara la "Kinder und jungentpad. Einrichtung der Stadt Koln (Kids)" in Germania, mai exact copii cu probleme in familie sunt adusi in aceste grupe sa locuiasca permanent sau pentru o perioada de timp, pana se rezolva problemele in familie. Eu lucrez intr-o grupa in care copiii nu stau permanent, au intre 3 si 14 ani. E destul de greu, dar in acelasi timp am parte si de lucruri frumoase din partea copiilor, care le contopeste pe cele grele. Eu ma ocup mai mult de copiii mai mici, desenam impreuna, pictam, modelam, tot ce este creativ si ii poate ajuta in dezvoltarea personala. Pe langa aceste activitati artistice mai ies cu ei in parc sau ma duc sa-i iau pe copii de la scoala, sau mergem la cumparaturi impreuna.
Experienta acesta ma va ajuta mult sa-mi imbunatatesc abilitatile mele artistice, dar nu numai, invat o noua limba, care imi va fi de folos cand ma voi intoarce acasa. Ceea ce-mi doresc eu este ca dupa aceasta experienta sa ma intorc in tara si sa lucrez in continuare cu copiii si sa le arat si lor din lucrurile frumoase care le-am invatat aici.
Victor Perdevara
Proiect: Multicultural Language Cafe
Perioada: 01.09.2010-30.05.2011
Organizatie gazda: Semper Avanti Association
Wroclaw,Polonia
Proiectul Multicultural Language Cafe e un proiec t comunitar indreptat dupa cum îi si spune numele spre comunitate. O componenta principala este educatia non formala pe care incercam sa o promovam in scolile din oras. Acest lucru e posibil prin numeroasele ateliere pe care le avem saptamanal (drepturile omului, prezentarea tarii de unde venim, predarea limbii romane intr-o mediateca, predarea limbii engleze intr-o familie sociala, activitati in gradinite si scoli primare). La prima vedere totul pare simplu si usor. Dar faptul ca atelierele se adreseaza unor diferite grupe de varsta (de la 5 ani si in unele situatii trece de 30 de ani) complica foarte mult situatia. In functie de varsta exista provocari si tehnici diferite de predare. De pilda atelierele de drepturile omului la nivel gimnazial se lovesc de cele mai multe ori de bariera lingvistica (multi inteleg engleza, dar nu pot lega decat simple propoziti).
EVS este o experienta practica prin care inveti ceva cu adevarat. Prin fiecare activitate descoperi sau imbunatatesti abilitati atat de necesare in viata de zi cu zi. In proiectul Multicultural Language Cafe saptamanal trebuie sa caut solutii si noi idei care sa vina in ajutorul meu si. Sunt momente cand trebuie sa improvizez si sa fiu spontan pentru ca asa cere situatia.
In EVS am invatat ca munca in echipa inseamna punerea la comun a experientei si a cunostintelor. Pe viitor imi doresc sa lucrez in continuare ca formator de tineret si sa lucrez in proiecte comunitare.
Adrian Boloveschi
Proiect: Heal the World Through EVS 2
Perioada: 17.03.2011-16.04.2011
Organizatia gazda: Akdeniz Üçüncü Göz Eğitim ve Gençlik Derneği
Mersin, Turcia
Proiectul a fost pe tema protectiei testoaselor. Locatia a fost langa orasul Mersin, la 20 de metri de plaja pe care testoasele urmau sa isi depuna ouale. Pe perioada proiectului inca nu venisera, deoarece perioada de depunere de oua incepe doar in luna mai. Activitatile principale au fost curatarea plajei de gunoaiele aduse de mare (care provin in cea mai mare parte de pe vasele care stationeaza in larg pentru a intra in port si care isi
arunca gunoiul in mare) si jucatul unei piese de teatru mut pe tema testoaselor. Aceasta ultima activitate mi s-a parut cea mai de efect pentru ca mesajul nostru de a nu mai arunca gunoaie in natura si de a spune ca testoasele sunt importante a ajuns la foarte multi copii. Cred ca in total am jucat piesa in fata a aproximativ 1000 de copii. Curatatul plajei era o activitate destul de anevoioasa care necesita o motivatie foarte mare deoarece la o furtuna mai mare, gunoaie noi erau din nou aruncate pe plaja.
A fost un proiect de grup, am fost 9 voluntari din 9 tari, plus mentorii care au mai adaugat 3 tari pe lista natiunilor prezente in grupul nostru, deci amalgamul de culturi, pareri si impresii a fost destul de mare. Aceasta a fost si una din cele mai importante surse de invatare pentru mine. Sa invat sa fiu tolerant, sa am rabdare, sa invat sa invat de la altii si sa-i invati pe altii ce stiu eu. A fost chiar o provocare, insa in ultima saptamana din proiect eram ca o familie mare, toata lumea se intelegea foarte bine cu toata lumea. Au mai fost si cateva activitati secundare ecologice in zona, de plantare de copaci sau vizite la diverse institutii care se ocupau de subiectul nostru, cum ar fi ministerul mediului sau facultatea de biologie.
Emanuel Dragos
Proiect: 1st women international cup
Perioada: 01.03.2011-30.06.2011
Organizatia gazda: Zemgale NGO Centre
Valmiera, Letonia
Am ajuns in Letonia in prima zi de primavara, 1 martie, iar tara fiind mai nordica pana in 15 martie a fost zapada. Proiectul meu a fost un proiect de grup, cu 13 voluntari din 8 tari: Romania, Turcia, Austria, Polonia, Italia, Spania, Portugalia si Anglia. Asa cum ii spune si numele proiectul a vizat organizarea unui campnionat de baloane cu aer cald. In primele 5 zile scopul activitatilor a fost sa ne cunoastem unii pe ceilalti si sa ne formam ca grup, de aceea am facut o multime de jocuri de teambuilding si cunoastere. Apoi am avut arrival training, unde am invatat cate putin din cultura letona, despre perceptia lor asupra spatiului mental, despre trecutul si valorile lor nationale. In perioada de dupa am avut cursuri intesive de limba letona, metodele de predare fiind de tip nonformal. Apoi am invatat despre baloanele de zbor cu aer cald, incepand cu istoricul, si terminand cu ceva foarte practic: un zbor deasupra Valmierei. In perioada premergatoare competitiei ne-am ocupat cu promovarea acesteia, iar pe durata acesteia, 25-29 mai am lucrat ca “ safety officer”, eu trebuia sa verific cat gaz incarca fiecare pilot, daca o face in conditii de siguranta plus alte aspecte administrative. Dupa ce s-a terminat competitia nu am mai avut nimic de facut, si de aceea ultima luna a trecut ingrozitor de greu in unele zile, dar in altele am profitat de acest fapt si am calatorit, am mers cu stopul din Letonia-Jelgava pana in Lituania-Vilnius sau am calatorit prin aproape toata Letonia. Ceea ce vreau sa mai adaug este ca nu intotdeauna organizatia gazda este asa cum o visezi, nu intotdeauna se organizeaza eficient si nu intotdeauna comunica eficient. Uneori e nevoie sa ai nervii tari si sa-ti construiesti strategii de comunicare, dar toate astea te duc undeva: te fac sa inveti cum sa faci fata situatiilor dificile, cum sa te dezvolti astfel incat sa stii sa abordezi momentele grele.
Simona Criste
Proiect: Bunkr - variety of languages and cultures
Perioada: 16.08.2010-15.08.2011
Organizatie gazda: Bunkr, o.s.
Třinec, Cehia
Ahoj! Asa se saluta cehii din cate am aflat de cand sunt aici. Ma numesc Simona Criste si am terminat Facultatea de Studii Europene la UBB Cluj. Inainte sa ma apuc de master, am decis sa-mi iau un an liber in care sa fac altceva in afara de scoala. Am auzit de EVS de la o colega de camera si am decis sa caut proiecte. Am trimis sute de mailuri si intr-un final am gasit proiectul acesta din Cehia. Pentru mine procesul de selectie a fost mai greu pentru ca vroiam sa plecam doi voluntari si multe organizaţii nu accepta persoane din aceeasi tara pe un proiect. Am reusit totusi, si iata-ne aici, eu si Marius Cupa, dupa aproape 4 luni. Suntem in Třinec (se pronunţa Trinet), la granita cu Polonia si Slovacia. Organizatia noastra se numeste Bunkr si are cluburi in 3 orase: Trinec, Bohumin si Jablunkov. Pe langa activitatile din cluburi, unde copiii vin dupa scoala daca au probleme si vor sa discute sau doar sa joace anumite jocuri, organizatia se ocupa si cu streetwork, ceea ce inseamna ca de doua ori pe saptamana, un angajat si un voluntar merg pe strada si discuta cu acei adolescenti care din diferite motive refuza sa vina la club.
Marius Cupa
Proiect: Bunkr - variety of languages and cultures
Perioada: 16.08.2010-15.08.2011
Organizatie gazda: Bunkr, o.s.
Třinec, Cehia
Suntem 4 voluntari care stam intr-un apartament frumos, organizatia e foarte intelegatoare cu deconturile sau zilele libere, am avut ocazia sa calatorim si sa vedem o gramada de lucruri interesante. Provocarea adevarata o reprezinta limba si mai ales faptul ca intr-un orasel aşa mic (40.000 locuitori), lumea nu vorbeste engleza. E destul de greu sa organizezi activitati cand nu ai traducator sau cand copiii nu sunt interesati. Incet, incet totusi gasim metode sa patrundem in lumea lor. Speram sa iasa bine petrecerea de Craciun pe care o organizam pentru ei si noile calendare personalizate cu pozele lor. Incet-incet invatam ceea ce trebuie si ce nu trebuie sa faci intr-o organizatie sau cum sa gestionezi resursele umane. Proiectul nostru e o mare provocare datorita mediului din care provin copiii, dar si a barierelor de comunicare dintre noi. Speram ca pe masura ce invatam limba, lucrurile sa mearga din ce in ce mai bine.
Delia Gavlitchi
Proiect: Palemono Vaiko Dienos Centras (Palemonas Day Care Centre)
Perioada: 01.10.2010-30.06.2011
Organizatie gazda: Actio Catholica Patria
Kaunas, Lituania
Acum e frig, dar frumos aici, s-a astermut zapada pe care noi n-am mai avut-o de mult in Romania. M-am trezit si am avut aceeasi senzatie ca in copilarie cand trageam dimineata draperiile si totul era alb si pufos.
Majoritatea dintre voluntari lucram cu copii dar ai mei sunt cei mai faini, isi petrec timpul dupa scoala la un centru de zi care apartine unei manastiri. Sora Irute se ocupa de ei de ani de zile si face o treaba minunata. Copiii au o trupa de circ si mai nou doua trupe de teatru de care ma ocup eu. Am avut concurs de karaoke (am facut parte din juriu), iar curand va fi un concert de Craciun. Limba de circulatie la centru este englezo-italiano-spaniolo-lituaniana - eu vorbesc engleza, sora Irute vorbeste cu mine in italiana si ma asculta vorbind engleza (eu inteleg italiana, dar nu pot raspunde), celalalt voluntar - spaniol nu prea vorbeste engleza asa ca ma chinui sa scot din mine ramasitele de spaniola din telenovele, iar copiii ma invata zilnic lituaniana.
Kaunas este un oras prea gol pentru un oras universitar, in schimb Vilnius este o capitala cosmopolita, foarte colorata si plina de viata. Sunt singura romanca din Kaunas. Momentan suntem 3 voluntari romani in Lituania: un domn bine in Elektrenai (un oras mic si comunist) si o domnisoara in Vilnius – dar care ne va parasi luna aceasta. Limba de circulatie intre voluntari este un fel de engleza cu insertii de cuvinte din limbile materne (ex. betisoare parfumate – nu cunoastem cuvantul in engleza asa ca au devenit official incenzzo (din italiana).
Izabela Moldovanu
Proiect: European Youth Power in Carinthia – Youth Centre and Cultural Events
Perioada: 01.09.2010-31.08.2011
Organizatie gazda: Jugendreferat der Stadt Villach/Jugendzentrum
Villach, Austria
Am ales EVS pentru ca prin acest proiect am sansa de a cunoaste o alta lume, alti oameni, situatii noi. Imi petrec un an in Villach, un orasel cu 60 de mii de locuitori in sudul Austriei. Proiectul se desfasoara in Centrul pentru Tineri al orasului.
Activitatea mea presupune in principal suport pentru echipa centrului in organizarea activitatilor, interactiune cu tinerii care vin la centru, organizarea de work-shop-uri pe diverse teme, articole pentru revista on line (http://www.jugendlebtstadt.at) si multe altele.
Aici am sansa sa invat limba germana, pe care nu o cunosteam inainte. Interactionez cu persoane diferite, gandiri asemanatoare sau opuse. Invat sa ma adaptez la un alt sistem de valori, apropiat, dar totusi diferit. Pe langa multele aspecte pe care le presupune o viata intr-un mediu nou, pot spune ca EVS imi ofera sansa sa ma auto-cunosc, sa descopar ceva nou nu doar in ceilalti, in situatii, ci si in mine.
EVS e o provcare unica, pe care ma bucur ca am acceptat-o!
Maria Gavaneci
Proiect: Bring european awarness to Ukraine
Perioada: 01.07.2010-01.07.2011
Organizatie gazda: Donetsk Youth Debate Centre
Donetsk, Ucraina
Cat mai la Est! Asa suna deviza mea inainte de a-mi alege proictul pentru EVS.
Fara a fi cel mai estic punct pentru EVS, Donetsk e unul dintre cele mai estice puncte din Ucraina, iar apropierea de Rusia se simte in aproape fiecare detaliu. I-am invidiat intotdeauna pe oamenii din jurul meu care vorbeau rusa. Mentalitatea rusa si ucrainiana erau de asemenea un secret pe care imi doream sa-l descoper. Ca istoric, cunosteam o serie de fapte despre tara si societate, dar am simtit intotdeauna ca e ceva mai mult, ceva care ma atragea cu mult timp inainte de decizia de a face un EVS. De aceea, in momentul in care am primiti mailul cu acest proiect am avut nevoie de 5 minute pentru a ma hotara ca vreau sa incerc. Desigur, proiectul in sine a fost de asemenea un element hotarator. Dupa 5 luni de voluntariat aici sunt foarte multumita de alegerea facuta si incerc in fiecare zi sa descopar noi fatete ale acestei experiente. Proiectul acesta este o posibilitate de a experimenta ceea ce am invatat si de a descoperi noi competente si noi interese. A fost o provocare de la inceput, deoarece nu am avut experienta in a lucra cu tineri, in a organiza un grup de tineri si a incerca sa fiu liderul lor, dar am descoperit aici ca poate fi un efort foarte bine rasplatit. Recent am descoperit ca putem sa organizam proiecte sociale de mai mare amploare impreuna si rezultatul a fost prima "Biblioteca Vie" in Donetsk. Pe langa acestea, avem intalniri saptamanale concretizate in diferite actiuni (movie evening, role plays, jocuri, dezbateri, pub quiz), iar diversitatea acestea e unul dintre cuvintele ce ar putea descrie experienta de EVS.
Alex Ailiesiei
Proiect: Balkan Hot Spot
Perioada: 01.09.2009 - 30.06.2010
Organizatia gazda: United Societies of Balkans
Thessaloniki, Grecia
Buna, eu sunt Alex iar stagiul SEV l-am facut in Grecia, in cadrul organizatiei United Societas of Balkans. Aceasta organizatie detine materiale (carti, fotografii, brosuri, filme etc) despre toata tarile balcanice, iar rolul meu a fost de a organiza o baza de date multimedia care sa cuprinda filme, documentare, muzica, fotografii despre cultura, obiceiuri, viata sociala precum si alte aspecte ale societatilor si natiunilor din Balcani. De asemenea eram in contact permanent cu diferte organizatii de tineret din Balcani si din Europa.
Proiectul meu mi-a atins toate asteptarile si il pot considera un succes. Am fost bucuros si satisfacut de activitatile si sarcinile care mi-au fost atribuite, dar si de flexibilitatea celor cu care am lucrat.
SEV mi-a oferit oportunitatea de a realiza un dialog intercultural cu comunitatea locala si cu membrii organizatiei. Am reusit sa invat mai mult despre cultura greaca si despre culturile din Balcani. As recomanda SEV tuturor deoarece poti experimenta foarte multe lucruri si realitati, cu siguranta nu te vei plictisi!
Mihaela Ana Comşa
Proiect: Don Bosco Club-Mülheim (Munca cu copii si adolescenti)
Perioada: 15.09.2008 - 13.09.2009
Organizatie gazda: Kölner Freiwilligen Agentur
Köln, Germania
Primul lucru pe care mi-l amintesc despre venirea mea in Germania este imbratisarea calduroasa cu care am fost primita in aeroport de doamna Sabine Joo, persoana la care urma sa locuiesc pe parcursul intregului an de voluntariat. Eu stiam despre germani ca sunt oameni relativ reci si distanti, dar aceasta primire calda avea sa fie doar inceputul a ceea ce urma sa invat despre Germania in urmatoarele 12 luni.
Acum, la finalul anului meu de voluntariat, privesc inapoi cu zambetul pe buze si ma simt fericita ca am avut ocazia sa lucrez cu nişte persoane deosebite, care m-au primit cu bratele deschise in mijlocul lor si mi-au sprijinit toate proiectele traznite pe care am incercat sa le dezvolt in Club. Am considerat aceasta experienta noua ca pe o pauza lunga si bine meritata dupa cei 16 ani de studiu intens in Romania. Din acest motiv am incercat, alaturi de copiii din Don Bosco Club, sa retraiesc perioada copilariei, perioada dominata de joaca si veselie. Munca mea din Germania a devenit astfel pe parcurs, un loc de relaxare, dar si un spatiu in care am simtit tot mai mult ca pot veni cu idei indraznete si creative pentru dezvoltarea fizica si intelectuala a copiilor ce frecventau Clubul. Sentimentul acesta de incredere m-a determinat sa initiez un proiect de dans pentru toate fetele de acolo. Urma sa le predau in joaca dans arabic, hip-hop si fitness – dans pentru sanatatea cardiaca. Pe parcursul acestui proiect de lunga durata mi-am pus bineinteles in practica experienta şi cunostintele de pedagog dobandite in anii de studiu in Romania.
Anul acesta in Germania a reprezentat pentru mine, initial, o totala alienare din mai multe motive. O alienare fizica, deoarece eram pe cont propriu atat de departe de casa si de cei dragi, si apoi o alienare psihica, deoarece nu imi puteam folosi limba materna, realitate greu de acceptat la inceput. Mai tarziu experienta mea pe meleaguri germane s-a transformat insa intr-o redescoperire de sine. Am invatat sa imi depasesc limitele si sa inteleg mai bine firea umana. Am trait intr-un an cat in cinci si sunt convinsa ca am plecat de aici total schimbata. Anul acesta de voluntariat va insemna mereu pentru mine o decizie extrem de inspirata.